joi, 10 martie 2011

O zi ca oricare alta


Azi ma limitez la note pe scurt.

Experienta unei zile in spitalele din Spania, chiar si pentru cineva care nu vorbeste bine spaniola, asa cum este cazul meu, este NET SUPERIOARA experientei unei zile de spital din Romania: toata lumea vorbeste frumos, zambeste, cauta sa te ajute, nu-ti arata buzunarele pentru mita. Isi fac meseria pentru care sunt platiti in sprijinul pacientilor. Am apreciat din plin sustinerea personalului medical de la Sant Joan de Deu chiar daca as fi dorit sa nu fi avut nevoie de ei.

Dupa o zi intreaga de chin, la ora 18 m-am bucurat in cel mai stupid mod posibil de o cafea cu lapte si un pachet de biscuiti. Si nu mi-am dat seama ce mult aveam nevoie de cineva langa mine.

Am avut o pofta nebuna de ciocolata si dragul meu drag mi-a gasit cel mai bun corn cu ciocolata pe care l-am devorat chiar in masina, in cele 5 minute de la magazin pana acasa, reusind sa pun pe intreaga fata ciocolata din cornuletul PLIN cu ciocolata. Cornurile cu vanilie au aluat de foietaj cu branza si sunt bune si ele.

Ziua de 8 martie a insemnat pentru mine taierea dureroasa a viselor din ultimele luni si continua cu vizita la medic chiar de ziua mea. Acest inceput de an ma pune greu la incercare atat pe plan fizic cat, mai ales, pe plan psihic.

Mai mult decat atat, gasesc mesajele motivationale extrem de tampite si de neadecvate situatiei mele incat imi vine sa-i fac pe cei care le posteaza acum sa le inghita intr-un mod neplacut.

Niciun comentariu: