Drumul spre Barcelona - partea a doua

Avand in vedere ca noul an era aproape, in partea a doua a drumului am fost mai multi pasageri, pentru ca fratele meu a fost cu noi. Daca va puteti inchipui o masina cu portabagajul plin, cu un loc ocupat cu o unitate de calculator, perne si patura si doua pisici plus trei oameni, sa stiti ca si noua ne-a venit greu sa credem ca am incaput toti.

Daca pisicile au protestat pana am trecut muntii in Romania(or fi zis sa nu-i streseze pe ardeleni), si or mieunat doar un pic in ungureste, in Slovacia or dormit iar la Praga si-or marcat putin teritoriul, din Praga si pana in Spania nu le-a placut nici de germani, nici de francezi. Poate stiu ele ceva, dar fie de plictiseala, fie si sa ne faca in ciuda ne-au tot meiunat(in special Speciala mea) de ziceai ca avem in masina un ceas cu alarma stricata.

Am descoperit ca nemtii au mancare faina si bude super sterilizate, am ratat asa la mustata o iesire de pe autostrada si am mai facut inca 100 de km foarte distractivi iar din Franta n-am vazut nimic ca ne-a dat cu ceata in ochi si pe deasupra mai era si noapte. Asta ca sa fie o incantare in plus pentru Adrian, cel care manuia covrigul. Apoi sa le stea in gat taxele lor de autostrada pentru care ai nevoie tot de maruntis numeros in euro.

Am intat in Barcelona dimineata la 8.30, am sters de pe telefon mesajele de la Orange care mi-a trimis tot cate o pereche de mesaje inca de la granita cu Ungaria, cate doua mesaje pentru fiecare tara si am incercat din nou sa pacalesc pisicile ca nu mai au mult de asteptat.

Dupa inca jumatate de ora parcam la parcarea apartamentului, am dat din cap la veciii care coborau in timp ce Adrian ii saluta si am inceput sa ne dezmortim carand vreo cateva bagaje.