Program de sambata

Azi imi bag picioarele in diacritice si declar ca oricine doreste sa inteleaga un text scris de mine si sa-l citeasca este suficient de destept sa inteleaga si fara diacritice. Daca are o problema de "corectitudine" - pa si pusi! Pana si un elev din clasa a doua poate sa inteleaga forma vorbita a unui cuvant, cu sau fara diacritice. Presupun ca cei care ma citesc au mai mult de 4 clase...

Ieri a fost ultima zi de servici pentru mine la AcademiadeAfaceri.ro si poate chiar in Romania. Mi-am zis ca eu voi lupta sa imi fac un drum in aceasta tara, ca nu se poate sa abandonez atat de usor si ca sunt sigura ca prin munca sustinuta amandoi vom reusi sa realizam ceea ce majoritatea tinerilor isi doresc: casa, copii, masina, trai decent. Intre timp a aparut doar masina, din necesitatea de a ne deplasa cel putin o data pe luna la parintii mei, mersul zilnic la servici in capete diferite ale orasului Iasi cu mijloace de transport supraaglomerate, la intervale orare nedefinite si chiar inexistenta unui mujoloc de transport care a facut ca, in ultima luna, sa pierd aproape 2 ore pe drum zilnic.

Cine ma stie cunoaste ca am iesit de mult din zona mea de comfort. Urasc sa-mi parasesc grupul mic dar extrem de iubitor de prieteni pe care-i am aici, urasc sa plec de langa familia care are nevoie de mine, dintr-un oras pe care-l cunosc de 10 ani, de langa traditii si mentalitati cunoscute.

Dar toti cei care au aflat sau carora le-am spus ca plec, fara nici o exceptie, indiferent daca sunt vecini, neamuri, taximetristi, vanzatori de magazin, toti mi-au spus: Bravo! Felicitari! Succes! Pentru ca majoritatea vor sa plece din aceasta tara pe care EU O IUBESC! O voi iubi in continuare, dar de la distanta.

Pe parcursul lungului drum in care am invatat CUM se lucreaza cu adevarat cu clientii si am contribuit si dezvoltat cele mai eficiente modalitati de comunicare pentru AcademiadeAfaceri.ro am invatat, mai ales, ca e usor sa-ti faci prieteni. Si ca e usor sa fii clientul perfect.

Vanzatoarele de la magazinele de langa mine, cosmeticiana, coafeza, functionara de la banca care gasea un zambet pentru mine...toti pot gasi nu doar in mine, ci in fiecare client acel CLIENT PERFECT dupa care sa le para rau. Nu e vorba de suplimentul banesc, e vorba de acel "Buna ziua", de "Multumesc", de "O zi buna si dumneavoastra", de un zambet care nu costa nimic, de citirea cu atentie a fiecarei informatii sau chiar de a asculta cu atentie informatiile pe care cel/cea din fata ta le spune.

Plec luni din Iasi fara a declara acest oras "de suflet". Chiar si asa, toti acesti ani au fost minunati in felul lor.

Iasi are o placintarie care are denumirea "Bakery" in Podul Ros. Covridogi foarte bun la "Petru", cliente care merg pana la banca de la parterul blocului in papuci de casa, taximetristi care adora muzica buna si sunt foarte amabili daca ai bagaje - felicitari Eurotaxi si celor 300 de masini si operatoarelor!

Iasi are o sarbatoare fantastica de Sf. Parascheva si pagina de Facebook pentru eveniment. Felicitari pentru cei care au inteles ca un eveniment atat de important in viata comunitatii locale merita o pagina de Facebook si rusine celor care se numesc "specialisti in comunicare" si care nu inteleg destul de multe. Pentru toti, le reamintesc ca fiecare dintre noi este in primul rand OM si, chiar daca ne gandim fiecare dupa puteri la propria divinitate, nevoile fizice, placerile simturilor sunt la fel de importante. Poti sa stai 3 nopti la rand pentru a te inchina la Cuvioasa, dar dupa ce iesi de acolo tot vei vrea sa mananci, sa-ti cumperi nimicuri si sa te abandonezi placerilor. Daca tu vei merge direct acasa sa mai citesti o rugaciune, atunci bravo tie. Dar ma indoiesc.

Multumesc, Iasi! Multumesc, Romania! La revedere!