vineri, 10 iulie 2009

Vivat PCR si Caragiale!


De cate ori se confrunta romanii cu situatii birocratice ridicole? Mai des decat ar trebui!

Mi-am dorit sa fac parte din cei care nu dau spaga si nu apeleaza la sistemul PCR - Pile, Cunostinte, Relatii. Am considerat intotdeauna ca este bine sa arat mai multa ingaduinta fata de procedurile care le fac viata mai grea si functionarilor. Pentru ca e mult mai greu sa schimbi un sistem care functioneaza prost de la un capat la celalalt. Pentru ca nu sunt ei vinovati ca eu trebuie sa completez zece hartii si sa alerg in zece locuri pentru ele.

Din pacate, nici macar binevointa mea nu e de ajuns in unele situatii. Si respect orice sistem care ma pune sa platesc si-mi face treaba in 5 minute decat unul care ma face sa pierd timp si bani. Prefer sa platesc serviciile medicale ale dentistului pentru a ma trata cu importanta pentru banii mei si sa-mi ofere si fidelizare si reduceri de vreme ce l-am ales si l-am recomandat decat sa stau doua ore in fata cabinetului medicului de familie pentru consultatie. Si pentru a nu sti daca si cand vine randul meu, pentru ca o programare e imposibila.

De la ce m-am luat?

Anul acesta mi s-a pus pata sa vreau sa studiez ceva in plus. Pentru asta, am nevoie de foaia matricola. Foaie matricola pentru care trebuie sa pierd o zi de lucru si sa merg personal. Imi iau liber si pierd o zi de concediu din cele date legal, cheltui bani pentru a ma deplasa pana la liceu, aflat bineinteles in alta localitate, ca doar am plecat din "Cimitirul aurit" asa cum este numit orasul Targu-Neamt.

Prevazatoare cum sunt, iau la mine copii dupa orice: carte de identitate, diploma, certificat de nastere, de casatorie. Pentru ca stiu ca birocratia e in floare.

Ajung la secretariat: sigur, se rezolva, lasati copie dupa cartea de identitate, certificat de nastere si diploma. Certificat de casatorie nu? Nu.

Completati o cerere de eliberare. Formular tipizat din parti. Nu ca as fi carcotasa sau ca-mi este urat sa scriu de mana, dar nu e mai simplu sa ai asa ceva de vreme ce ai pe masa 10 cereri in acest sens si inca multe alte solicitari pentru acelasi document? Si pentru a nu intreba ce anume vrei sa se regaseasca pe respectiva cerere, astfel incat sa nu piarda si alti angajati timp pretios?

Mergeti la casierie si achitati suma de 30 lei. Wow! Ce surpriza placuta? Si faceti asta la toate solicitarile pentru a da o hartie la care am dreptul? Bine. Unde e casieria? Urmeaza descrierea labirintica a locului unde este casieria, mai ales pentru cineva care a terminat liceul acum 10 ani si habar nu are pe unde si cum sa se descurce in noile cladiri aparute intre timp.

La ora 11 toate documentele sunt prinse cu o agrafa de birou si asteapta sosirea acelei persoane care pune stampila si care vine la ora 12 la servici, asa ca cel mai bine este sa ma prezint la 13.

Nu zic nimic, multumesc frumos si promit ca ma intorc la 13. Ma intalnesc cu ai mei parinti, papam de pranz si il felicitam si pe finul nostru, ca tot ne-am nimerit pe acolo la ziua lui si la 13 si cateva minute suntem iar prezenti la secretariat. Catalogul cu mediile anuale ale elevilor era pregatit, foile cu cererea erau asezate exact la situatia mea de catre cei doi care lucrasera pana atunci in birou, mai lipsea doar sa fie completata foaia tipizata cu mediile anuale si sa fie pusa stampila liceului. Treaba de 5 minute.

O rog frumos pe cucoana sa urgenteze eliberarea celebrei foi, explicandu-i ca sunt din alta localitate, ca-mi trebuie saptamana viitoare si ca nu pot sa ma deplasez si in alta zi pentru respectivul document. Sigur ca o inteleg ca e perioada extrem de aglomerata si ca trebuie sa elibereze diplomele absolventilor de anul asta, dar doresc sa plec inapoi la Iasi.

Zice ca nu poate ca e ocupat celalalt calculator la care nu stiu ce face un domn foarte amabil si care ma ajutase de dimineata. Presupun ca domnul respectiv nu putea sa fie intrerupt 2 minute sau nu a fost deloc la baie in intervalul respectiv, ca altfel nu inteleg. Imi da ca ora aproximativa ora 14 -14.30 si ma trimite efectiv sa fac o plimbare. Sotul fierbe langa mine si se gandeste serios sa o trimita la origini in fata, ca in spate o trimisese deja. Eu incerc sa raman calma in toata situatia si plecam sa facem o plimbare in mijlocul zilei, prin arsita, in orasul meu natal cu o singura strada principala si nici un bar decent care sa aiba o apa plata.

Intamplarea face ca ne intalnim cu foarte bun prieten de familie, care este surprins ca ne vede plimbandu-ne la ora aia criminala, prin soare, intr-o zi in care teoretic nu prea ne gasea prin oras si cand stie de unde si cum venim. Dumnealui se ofera sa sune pe Xulescu, persoana importanta, nu spun care. Xulescu suna chiar atunci la liceu, prietenul de familie aude cum decurge conversatia pusa pe speaker si sunt invitata ca in 10 minute sa ma prezint pentru foaie.

De ce vivat Caragiale? Pentru ca am apelat fara sa-mi fi dorit la sistemul de cunostinte si pentru ca altfel riscam sa stau pana la ora 19 pentru o foaie care se emite in 5 minute sau, si mai grozav, riscam ca respectiva foaie sa fie eliberata "cu bunavointa si amabilitate" saptamana viitoare.

Ne-am prezentat la secretariat unde doamna era bineinteles super iritata si cu fundul in sus ca "Am ajuns pana la Xulescu!"(citat). I-am spus c-am ajuns fara sa fi dorit acest lucru, am verificat foile si am lasat-o sa fiarba in continuare, mai ales ca fiecare propozitie pe care mi-a adresat-o era plina de venin si oftica.

Daca pe drum de obicei atipesc, ca o masura dezvoltata in timp fata de raul de miscare, de data aceasta tot drumul pana la Iasi am avut un zambet pe fata de ma dureau falcile. De ce?

Pentru ca o inteleg cu adevarat, dar nesimtirea se plateste. Avea o zi incarcata, cu mult volum de munca care solicita atentia. A continuat sa ignore prezenta mea si m-a trimis la plimbare, fara a intelege ca am am cheltuit timp si bani si pentru a ma deplasa, si pentru a plati serviciul de eliberare al respectivului document. A pierdut cu mine cel putin 20 de minute stand de vorba, fara a contabiliza timpul pe care l-a pierdut varsandu-si nervii dupa plecarea mea. Totul putea sa se termine in maxim 10 minute.

Inchei cu o replica data de unul dintre personajele Cartoon Network: "Cam nasol, profesore. Si-ai ramas si fara branza. Biscuiti!"

Mai sunt multe de rezolvat in Romania cu birocratia. Fiecare liceu ar trebui sa aiba la dispozitia fostilor elevi o minima recomandare si un indrumar in acest sens. E usor sa pui pe o pagina sau intr-o sectiune speciala de pe site informatii privind eliberarea foii matricole: documente necesare, model cerere, timp de procesare, date pentru contact. In mod sigur au un cont bancar la care poti trimite suma indicata, documentele necesare se pot trimite si prin e-mail sau fax, totul ar decurge extrem de usor pentru toata lumea. Si daca eu iti trimit documentele mele toate, de ce este inca nevoie in Romania sa te deplasezi pentru ele? E atat de greu sa faci ca in alte state un sistem de transmitere a documentelor prin posta? In Italia sau Canada, de exemplu, poti sa primesti si pasapoartele prin posta. La noi trebuie sa te deplasezi personal pentru a amarata de foaie. Sau sa imputernicesti alta persoana.

Vreau sa traiesc intr-o Romanie in care situatiile prezentate de Caragiale sa nu se regaseasca atat de des si in care sistemul Pile, Cunostinte, Relatii sa nu fie atat de relevant atunci cand trebuie sa scoti un act, sa rezolvi o stituatie sa sa-ti tratezi problemele de sanatate.

Niciun comentariu: